Dosar nr. 24672/300/2013

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREŞTI-SECŢIA CIVILĂ

SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa civilă nr.6471

Şedinţa publică din data de 28 .05.2014

Instanţa constituită din

PREŞEDINTE:  Valentina Petrescu

GREFIER:  X

 

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile, având ca obiect divorţ cu copii, formulată de reclamantul P. M.-C. în contradictoriu cu pârâta P. I. si Autoritatea Tutelară - Primăria Sectorului 2 Bucureşti.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică de la termenul din data de 21.05.2014, care fac parte integrantă din prezenta, când instanţa  a amânat pronunţarea la data de 28.05.2014 conform art. 396 alin.1 C.pr.civ.

 

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti sub nr. 24672/300/2013  la data de 27.08.2013, reclamantul P. M.-C.  a chemat în judecată pe pârâta P. I., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună desfacerea căsătoriei dintre părţi, încheiată la data de 20.09.1999 la Primaria Sectorului 2 Bucuresti si inregistrata sub nr. 224 , din culpa exclusiva a paratei , revenirea sotiei  la numele avut anterior căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti pentru minorii P. M.-A., născuta la data de XX.XX.2008 si P. E.-A., născut la data de XX.XX.2001 exclusiv de tata, sa se stabileasca domiciliul minorilor la tata , mama sa plateasca pensie pentru minori in raport de veniturile sale si sa  fie obligata parata la plata despagubirilor prevazute de art. 388 Cod civil.  Fara cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii, se arată că părţile s-au căsătorit în anul 1999, casatorie din care au rezultat minorii P. M.-A., născuta la data de XX.XX.2008 si P. E.-A., născut la data de XX.XX.2001 . Realatiile dintre soti au fost bune pana in data de 19 iulie 2013 cand, intorcandu-se mai devereme de la serviciu, si-a surprins sotia in casa cu un alt barbat. A intrat in stare de soc si pentru a nu recurge la un gest extrem  a mers la Cernica unde se aflau copii impreuna cu mama paratei. I-a adus acasa iar parata, dupa cateva zile, i-a spus mamei sale ca barbatul cu care a fost surprinsa este un coleg de serviciu cu care are o relatie si pe care il iubeste. Desi a insistat sa nu plece, parata a parasit domiciliul conjugal si s-a mutat cu acel barbat. Minorii au ramas in grija sa si a bunicii materne. Parata ii viziteaza rar si nu contribuie cu nimic la intretinerea acestora. Considera ca se impune ca instanta sa-i acorde despagubiri in conditiile art. 388 Cod civil pentru prejudiciul cauzat.

În drept, au fost invocate prevederile art. 373 si urm. Cod Civil

Cererea a fost  timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei,  desi taxa datorata potrivit OUG 80/2013 .

În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat şi administrat proba cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei, în original, certificatul de căsătorie seria CB nr. 098440 eliberat de Primaria sectorului 2 Bucuresti si adeverinta venituri nr. 929/16.10.2013 emisa de UM 0575 Bucurestisi, în copie,  certificat nastere minor seria NZ nr. 435724 eliberat de Primaria sectorului 2 Bucuresti si   certificat nastere minor seria NF nr. 123730 eliberat de Consiliul Local al sectorului 2 Bucuresti.     Legal citata, pârâta  a formulat întâmpinare  si  cerere reconventionala prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata si admiterea cererii reconventionale in sensul desfacerii casatoriei incheiata la data de 20.09.1999 la Primaria Sectorului 2 Bucuresti si inregistrata sub nr. 224 , din culpa exclusiva a reclamantului , revenirea sotiei  la numele avut anterior căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti pentru minorii P. M.-A., născuta la data de XX.XX.2008 si P. E.-A., născut la data de XX.XX.2001 de ambii parinti, sa se stabileasca domiciliul minorilor la mama si tata sa plateasca pensie pentru minori in raport de veniturile sale . In subsidiar, in cazul in care instanta stabileste domiciliul minorilor la tata a solicitat stabilirea urmatorului program de vizita: in prima si a treia saptamana din luna, de vineri orele 16,00 pana duminica, orele 16,00, in anii impari, prima si a doua zi de Paste si ziua de nastere a minorilor, in anii pari, zilele de 01 si 02 Mai  si zilele de 24,25 si 26 Decembrie, in anii impari perioada 27.12-05.01, in fiecare an, ziua de nastere a mamei , prima jumatate din celelalte  vacante scolare o luna , jumatate din vacanta de vara si posibilitatea vizitarii minorilor la scoala/gradinita.

A solicitat partajul bunurilor comune, respectiv a imobilului situat in Bucuresti, sos. Pantelimon nr. 309, bl.8, sc.F, et.1, ap. 204, sector 2, bunurile mobile aflate in imobil, bunurile mobile comune aflate in casa mamei paratului si  auto marca Opel Astra GCC cu nr. De imatriculare B 109 KRI fabricat in anul 2002.

In motivarea cererii parata a aratat ca nu a mai suportat compartamentul sotului, fizic si psihic.  Acesta alcoolic, neexistand nici o zi in care sa nu consume alcool, facea pe el in pat sau iesea noaptea pe geam si urina direct in strada, de la etaj. Era nevoita sa se trezeasca si sa-l pazeasca ca sa nu cada de la etaj. In alte nopti se masturba in fata ei, ii cerea tot timpul sa intretina raporturi sexuale indiferent de starea in care se afla el si indiferent de supararea sau starea de boala in care se gasea ea. Daca refuza o ameninta ca se duce la alte femei si facea scandal in mijlocul noptii.  Reclamantul avea si viciul pariurilor , doar o singura data pierzand suma de 1.200 lei. Ea era cea care trebuia sa acopere datoriile, respectiv ratele pentru doua imprumuturi, asigurarea la masina sau facuta telefonica. Reclamantul nu era interesat de ea si de copii. Minorul a suferit mai multe interventii chirurgicale ( apendicita, diverticul Meckel, interventie pentru Exostoza, crize epileptice) dar reclamantul se imbata si uita de copil.  Treceau si cateva zile pana ce ii vizita in spital. Cu copii se comporta destul de dur, acestia tremurand de frica lui si fiind nevoita sa ascunda daca le cumpara ceva minorilor. In fiecare dimineata avea ochii rosii de plans si atat mama ei cat si colegii de serviciu ii spuneau sa faca ceva ca nu se merita. De aproximativ 1 an dormeau fiecare la un alt capat de pat. Putea sa se mute cu copii in casa lasata mostenire de tatal sau dar reclamantul a refuzat sa o lase sa ia minorii. Apoi nu a mai lasat-o nici sa-i viziteze, chemand politia ori de cate ori mergea sa-i vada. Pentru reclamant miza acestui proces o reprezinta imobilul situat in Bucuresti, sos. Pantelimon nr. 309, bl.8, sc.F, et.1, ap. 204, sector 2, fiind convins ca daca pastreaza copii instanta ii va atribui si apartamentul. In schimb pentru ea copii inseamna totul. Chiar i-a proupus reclamantului sa-i lase apartamentul in schimbul copiilor. Copii sunt influentati de reclamant si de mama ei careia reclamantul i-a promis ca ii va permite sa locuiasca in apartament daca este de partea lui. Mama ei a acceptat propunerea si a intors spatele propriului copil asa cum a mai facut cu alti doi copii. Tatal si bunica materna nu le permite copiilor nici sa vorbeasca cu ea la telefon iar minorii sunt terorizat de amenintarile acestora.  Comportamentul reclamantului a dus la faptul ca s-a imbolnavit, fiind diagnosticata cu sindromul colonului iritabil.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 205-210 C.pr.civ. Si 373 si urm. Cod Civil.

S-a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul reclamantului si testimoniala.

A anexat in copie : adeverinta venituri nr. 1543/21.01.2014 emisa de SC Tramar Impex SRL, acte aditionale  la CIM inregistrat sub nr. 12772/I/J/19.10.2010 la ITM, contract individual de munca inregistrat sub nr. 12772/I/J/19.10.2010 la ITM, certificat absolvire scoala postliceala contabilitate-finante, diploma bacalaureat, caracterizari, certificate nastere minori, decizia civila nr. 1454 R/17.11.2010 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 20167/3/2005, ordin pentru constatarea dreptului de proprietateemis de Prefectura Ilfov pentru un teren in suprafata de 369,21 mp situat in comuna Pantelimon, schita imobil, raport expertiza extrajudiciara,  adresa nr. 26798/10.10.2013 emisa de Primaria Orasului Pantelimon,  dovada platii impozitelor, contract vanzare-cumparare autentificat sub nr. 7427/30.11.2006 la BNPA Aurelia Surubaru si Monica Surubaru, certificat medico-legal nr. A2/5877/21.09.2013 emis de INML Mina Minovici Bucuresti, plangere penala inregistrata sub nr. 2403602/21.09.2013 la Sectia 9 Politie, declaratii date de parata in fata politiei,  adresa nr. 2697/14.01.2014 emisa de Directia Generala de Asistenta Sociala si ProtectiaCopilului sector 2 Bucuresti , invitatie mediere din 27.11.2013 , instintare amanare mediere din 05.12.2013 emise de mediator Stasian C., bonuri fiscale ( filele 108-114), proces verbal esuare mediere din 24.02.2014.

Cererea reconventionala avand ca obiect divort a fost legal timbrata cu taxa de timbru in cuantum de 100 lei.

S-a efectuat ancheta psiho- sociala la domiciliul partilor, fiind depus referatul nr. 695591/30.10.2013 intocmit de Serviciul de Autoritate Tutelara- Primaria Sector 2 Bucurestisi nr. 26868/14.11.2013 intocmit de Serviciul de Autoritate Tutelara - Primaria Orasului Pantelimon, judetul Ilfov.

La termenul de judecata din 26.02.2014 reclamantul a invederat ca renunta la capatul de cerere avand ca obiect despagubiri prevazute de art. 388 Cod civil.

Reclamantul a depus intampinare la cererea reconventionala solicitand inlaturarea sustinerilor ca neantemeiate.  Solicita ca instanta sa aiba in vedere caracterizarea facuta de seful sau , adeverintele A83/2014 si A 84/2014, eliberate de Asociatia caritabila si non profit “Foisorul de Foc” din care rezulta ca desfasoara activitati de voluntariat si parteneriat  pentru viata, caracterizarile facute de Asociatia de Propretari si de vecina partilor, numita Dumitru Neluta, adeverinta de la medic din care rezulta ca se prezinta regulat la control cu minorii, bonurile privind cele necesare minorilor, caracterizarile copiilor de la scoala/gradinita, participarile sale la sedintele cu parintii dar si declaratia mamei paratei data in fata notarului.

A aratat ca nu este de acord nici cu programul solicitat de parata in conditiile in care copii nu doresc sa-si vada mama.

A precizat ca el este un tata model si extrem de atasat de minori, cu bune abilitati in cresterea copiilor.

A aratat ca va promova o actiune separata  impotriva paratei pentru defaimare in care ii va solicita daune morale de 10.000 euro.

A solicitat suspendarea actiunii de partaj in baza art. 413 C.pr.civ. si a precizat ca exista si pasiv al masei bunurilor de impartit , respectiv creditul de 16.918 lei conform contractului de redit de consum din 24.01.2013 ale carui rate au fost achitate exclusiv de el.

Cu privire la auto Opel Astra a aratat ca acesta a fost vandut de parti, astfel incat nu poate face obiectul partajului.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 205 si urm. C.pr.civ. A solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriu , testimoniala si expertize de specialitate.

A anexat in copie inscrisurile invocate ( filele 126-303).

La data de 27.03.2014 s-a efectuat o noua ancheta psiho-sociala la domiciliul paratei, fiind depus referatul nr. 19106 intocmit de Serviciul de Autoritate Tutelara - Primaria Orasului Pantelimon, judetul Ilfov.

S-au administrat probele cu inscrisuri, interogatoriul reclamantului parat si  testimoniala, fiind audiati martorii Vladu Sanda Eugenia, propus de reclamant si Ivan Florian Niculae, propusa de parata.

La data de 20.05.2014, la solicitarea instantei, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 2 Bucuresti a inaintat raportul de evaluare minori nr. 28380/20.05.2014.

In cadrul probei cu inscrisuri reclamantul a depus urmatoarele inscrisuri :caracterizarea reclamantului emisa de comnandantul UM 0575/B, ordonanta de clasare din 24.02.2014 emisa de Parchetul de pe langa Judecatoria Cornetu in dosarul nr. 6009/P/2013 si referat propunere clasare.iar parata : adresa nr. 3955/15.05.2014 emisa de Liceul Teoretic Lucian Blaga, esuarea medierii - lipsa reclamantului, caracterizari parata ( filele 325-335), acte medicale minori, fotografii mama si minora, adeverinta nr. 1597/01.04.2014 emisa de SC Tramar Impex SRL , registru evidenta acces auto la SC Tramar Impex SRL

 La data de 24.02.2014, in baza art. 264 Cod civil si 226 C.pr.civ. , a fost audiat minorul P. E. -A. care a declarat ca doreste sa ramana cu tatal sau intrucat mama este rea, nu ii pasa de el si sora lui, ca odata cand a mers la aceasta in vizita le-a dat sa manance un singur sandivis si ii obliga sa ramana la ea cu forta. A precizat ca mama lui locuieste cu un alt barbat si ca tatal ii lasa sa o vada pe mama dar  ca ei nu doresc.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine că părţile s-au căsătorit la data de 20.02.1999, căsătoria acestora fiind înregistrată sub nr. 224 în registrul de stare civilă al Primariei Sectorului 2 Bucuresti, conform certificatului de căsătorie seria CB nr. 098440.

Din casatorie au rezultat minorii P. M.-A., născuta la data de XX.XX.2008, astfel cum rezulta din certificatul de nastere seria NF nr. 123730 eliberat de Consiliul Local al sectorului 2 Bucuresti si P. E.-A., născut la data de XX.XX.2001, astfel cum rezulta din certificatul de nastere seria NZ nr. 435724 eliberat de Primaria sectorului 2 Bucuresti.

In data de 19 iulie 2013 reclamantul, intorcandu-se mai devreme de la serviciu, si-a surprins sotia in casa cu un alt barbat. Dupa doua saptamani parata i-a spus mamei sale, respectiv martorei Vladu Sanda Eugenia, ca barbatul cu care a fost surprinsa este un coleg de serviciu cu care are o relatie de 2 ani si pe care il iubeste. Reclamantul si martora au insistat sa nu plece dar parata a parasit domiciliul conjugal si s-a mutat cu acel barbat, spunand ca are nevoie de fericire  la varsta de 33 ani. 

Parata locuieste in orasul Pantelimon unde are un imobil cu doua camere, hol, bucatarie, baie si caM., mostenire de la tatal sau. Imobilul se afla in renovare iar acolo locuieste si matusa acesteia care a declarat reprezentantilor autoritatii tutelare ca o poate ajuta pe parata cu cresterea minorilor.

Minorii au ramas in grija tatalui si a bunicii materne, toti locuind in imobilul situat  in Bucuresti, sos. Pantelimon nr. 309, bl.8, sc.F, et.1, ap. 204, sector 2, proprietatea comuna a sotilor, compus din trei camere si dependinte. Copii au camera proprie, mobilata si utilata conform varstei si necesitatilor lor.

Instanta nu retine afirmatiile paratei din cererea reconventionala cu privire la persoana reclamantului intrucat nu au fost probate in conditiile art. 249 C.pr.civ. 

In schimb, din declaratiile martorilor audiati in cauza si inscrisurile dosarului retine, ca dupa separare, parata a incercat sa mentina relatii firesti cu minorii dar acestea au fost alterate de reclamant si bunica materna, bunica care nu intelege de ce fiica sa a trebuit sa-si paraseasca sotul pentru un alt barbat.

Avandu-se in vedere raportul de evaluare nr. 28380/20.05.2014 intocmit de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sector 2 Bucuresti, declaratia martorei Vladu Sanda Eugenia si declaratia minorului P. E.-A. data in fata instantei, se retine ca minorii sunt alienati parental, fiind influentati de tata si bunica materna astfel incat sa nu aibe o relatie buna cu mama.

Instanta a avut in vedere ca abuzul emoţional astfel cum este definit în Legea nr. 272/2004, cu modificările ulterioare,    constă în expunerea repetată a copiilor la situaţii al căror impact emoţional depăşeşte capacitatea lor de intelegere psihologică. Abuzul emoţional vine din partea unui adult care se află în relaţie de încredere, răspundere sau putere cu copilul.

Dacă abuzul emoţional este repetitiv şi susţinut, duce la afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului (de exemplu, structura de personalitate, afectele, cogniţiile, adaptarea, percepţia), devenind abuz psihologic, care are consecinţe mai grave decât abuzul emoţional şi pe termen lung asupra dezvoltării copilului.

Divorţul  parintilor este un moment traumatizant pentru copii care poate conduce la abuz emoţional prin el insasi. Astfel, copiii se văd aruncaţi în mijlocul unui conflict cronic în care unul dintre părinţi îl acuză pe celălalt, iar ei sunt forţaţi să „ia partea unuia dintre ei“. Copilul devine anxios şi se întâmplă adesea să aibă sentimente confuze. El pierde un părinte fără să îi fie permis să fie necăjit sau să ceară şi să primească ajutor. Furia, asociată cu acestea, şi disperarea copilului deseori nu sunt exprimate direct, acesta devenind deprimat şi/sau dificil. El trece printr-un proces care îi poate afecta legăturile cu cei apropiaţi, într-un mod negativ şi pe timp îndelungat.

Sindromul alienării părintesti sau Sindromul alienării parentale identificat la minorii din prezenta cauza este definiția propusă de profesorul american de psihiatrie Richard A. Gardner (1931 - 2003) cu privire la activitatea de denigrare sistematică a unui părinte de către celălalt părinte, cu intentia alienării (înstrăinării) copilului de celălalt părinte.

În general, scopul alienării este câstigarea custodiei sau păstrarea custodiei copilului de către părintele alienator, fără implicarea părintelui alienat si prin excluderea acestuia. Activitatea cu scopul de înstrăinare se poate extinde asupra familiei părintelui alienat, asa cum s-a intamplat in speta cu mama paratei ,precum si a prietenilor si apropiatilor săi.

Concret, alienarea înseamnă că prin gânduri, actiuni  si maniere verbale sau non-verbale un copil este abuzat emotional, îndoctrinat (i se "spală creierul"), pentru a-l determina să creadă că celălalt părinte este un dusman sau pentru a-i sugera ostilitatea sau inferioritatea acestuia. Celălalt părinte este vorbit de rău în fata copilului de către alienator, vizitele copilului la părintele alienat sunt restrictionate sau alienatorul încearcă să controleze activitătile pe care copilul le va face atunci când se va afla cu celălalt părinte. Fenomenul alienării parentale este o formă de abuz emotional asupra copiilor în fata căreia acestia nu se pot apăra. Acest fenomen apare indiferent de sexul alienatorului (dacă este mama sau tata), de vârstă (bunicii copilului pot fi alienatori foarte înversunati) sau nivelul de educatie al alienatorului.

Părintele obsedat de alienare, in speta reclamantul, este de regula părintele care se simte trădat de către celălalt părinte, dorind alierea copilului de partea sa astfel încât să lupte împreună într-o campanie de distrugere a relatiei cu celălalt părinte. Este vorba de un proces care cere timp, iar copiii, mai ales cei aflați la vârste mici, sunt complet neajutorati pentru a vedea ce li se întâmplă si pentru a se apăra.

Sindromul alienării parentale este considerat o formă de abuz emotional deoarece rezultatul său este privarea copilului de o relatie afectuoasă cu unul dintre părinti intrucat părintele alienator conditionează copilul, îi oferă îngrijire în functie de comportamentul pe care îl pretinde, părintele alienator retrage afectiunea datorată copilului atunci când acesta nu participă la campania de denigrare si părintele alienator are asteptări nerealiste de la copil.

Nu este firesc să se pretindă unui copil să coopereze la campania de denigrare contra celuilalt părinte, riscul fiind acela ca acesta să devină confuz, tensionat, frustrat si nici sa fie responsabilizat prematur intrucat creează anxietate copilului si accentuează dependența acestuia de părintele alienator.

Sindromul Stockholm se întâlneste deseori în cazul copiilor alienați parental de către părintele cu care locuiesc. Copiii încep în a se identifica cu părintele alienator datorită unui mecanism defensiv, din teama de violentă sau, în cazul copiilor de vârste mici, din teama de a pierde părintele de care s-au atasat emotional . Asa se explica in speta ca minorii nu vor sa auda de mama lor, fiind sub controlul tatalui si al bunicii materne.

Sindromul Stockholm (care reprezintă reflexia asupra copilului a fenomenului de alienare părintească) este recunoscut în legislatia românească secundară, începând cu anul 2011, prin definitia dată de către  Legea nr. 217/22 mai 2003 republicată pentru prevenirea si combaterea violentei în familie publicată în MO nr. 365 din 30 mai 2012 si potrivit careia violenta socială reprezinta impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventării institutiei de învătământ, impunerea izolării prin detentie, inclusiv în locuinta familială, privare intentionată de acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar.

Specialistii recomandă ca o dată ce simptomele sunt identificate (cu cât mai devreme cu atât mai bine) să se propună activităti si sprijin din partea psihologilor pentru a preveni instalarea definitivă a sindromului. O măsură considerată ca fiind foarte adecvată este cea a cresterii duratei interactiunilor dintre părintele tintă si copilul alienat.

În  cauza, instanta constata ca tatal si bunica materna  au gestionat gresit situatia până în prezent iar alienarea minorilor contravine fundamental interesului superior al copilului, contribuind la accentuarea separării celor doi copii de mama lor, cu riscul de a o face ireversibilă. 

Faţă de cele arătate, se constată că sunt incidente în cauză prevederile art.373 lit.b din Codul civil , în conformitate cu care „instanţa judecătorească poate desface căsătoria prin divorţ atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă”.

 Având în vedere aspectele reţinute, instanţa consideră că s-a făcut dovada motivelor temeinice care demonstrează faptul că menţinerea căsătoriei dintre soţi nu-şi mai găseşte nici o justificare, raporturile dintre aceştia fiind grav şi iremediabil afectate, ceea ce face imposibilă continuarea căsătoriei. Într-adevăr, în contextul în care pârâta are un astfel de comportament fata de reclamant continuarea căsătoriei este practic imposibilă.

În privinţa culpei în desfacerea căsătoriei, trebuie precizat că din probele administrate în cauză rezultă fără dubiu vinovăţia soţiei pârâte, care a dat dovadă de un comportament nepotrivit faţă de viaţa de familie - relatie extraconjugala de aproximativ 3 ani-, în timp ce aceasta nu a administrat nici o dovadă din care să rezulte o altă situaţie de fapt decât cea reţinută .

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 373 lit.b coroborat cu art. 379 alin. 1 din Codul civil, acţiunea va fi admisă, urmând  a se desface căsătoria dintre parti din culpa exclusivă a soţiei pârâte.

În temeiul art. 383 alin. 3 din Codul Civil, soţia va reveni la numele avut anterior încheierii căsătoriei.

Potrivit art. 397 Cod Civil,  după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, în afara cazului în care instanţa decide altfel iar potrivit art. 483 Cod civil, autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri, care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi.

Părinţii vor avea in vedere ca exercitarea  autoritatii părintesti se face numai în interesul superior al copiilor, cu respectul datorat persoanei acestora, urmand a-i asocia la toate deciziile care îi privesc, ţinând cont de vârsta şi de gradul lor de maturitate.

Autoritatea părintească se exercita până la data când copilul dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu , ambii părinţi răspunzând pentru creşterea copiilor lor minori.

Cu încuviinţarea instanţei de tutela, părinţii se pot înţelege cu privire la exercitarea autorităţii părinteşti sau cu privire la luarea unei măsuri de protecţie a copilului, dacă este respectat interesul superior al acestuia.

Este in interesul minorului ca ambii parinti sa ia parte la procesul de decizie cu privire la toate deciziile importante pentru copii. Aceste decizii trebuie comunicate copilului doar daca parintii s-au inteles si sub nici o forma copilul nu trebuie sa asiste la neantelegerile parintilor in procesul decizional .

Copilul are dreptul de a avea doi parinti pe care trebuie sa fie lasat sa ii iubeasca fara frica sau fara a se simti vinovat fata de celalat parinte, de a dezvolta in mod independent o relatie de calitate cu fiecare dintre cei doi parinti , de a nu fi expus la discutiile in contradictoriu purtate de parinti, respectiv de a nu fi pus sa aleaga care dintre cei doi parinti are dreptate, de a nu fi expus la comentarii sau comportamente negative din partea unui parinte cu privire la celalt parinte, de a fi protejat de remarci alienatoare cu privire la celalat parinte, precum si de atitudini care desconsidera pe celalalt parinte, de a nu fi obligat sa povesteasca despre activitatile pe care le desfasoara cu celalalt parinte, respectiv de a fi obligat sa spioneze pe celalalt parinte sau noua familiei a celuilalt parinte.

Având în vedere ca in cauza nu exista nici un motiv care sa impuna aplicarea art. 398 alin. 1 C.pr.civ., respectiv exercitarea autoritatii parintesti de un singur parinte, instanţa va încuviinţa ca autoritatea părintească să se exercite în comun de ambii părinţi conform art. 397 din Codul civil şi ca locuinţa minorilor, să fie la mamă  conform art. 400 alin. 1 din Codul Civil.

Mama nu va putea schimba domiciliul minorilor decât cu încuviinţarea tatalui sau, în cazul în care nu există acord, aceasta se va adresa instanţei de tutelă.

Astfel cum prevede art. 2 alin. 3 din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, principiul interesului superior al copilului va prevala în cauzele soluţionate de către instanţele judecătoreşti, iar în conformitate cu art. 31 alin. 1 şi 2 din acelaşi act normativ, ambii părinţi sunt responsabili de creşterea copiilor lor, iar exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea sa legală şi administrarea patrimoniului său.

Interesul superior al copilului se determină prin examinarea tuturor criteriilor de apreciere, cum sunt vârsta copilului, conduita fiecărui părinte, situaţiile lor materiale, posibilităţile concrete de a se ocupa de copil, iar aceste împrejurări, fără a fi determinante prin ele însele, sunt lăsate la aprecierea instanţei pentru a conchide, în raport de ansamblul criteriilor, care dintre părinţi poate oferi condiţii mai bune pentru creşterea şi educarea minorei.

 Din probatoriul administrat în cauză rezultă că mama  poate oferi minorilor condiţii bune de creştere, respectiv are o casa cu doua camere si dependinte, corespunzător mobilata şi îngrijita, realizează venituri in cuantum de 1.829 lei lunar şi poate fi ajutata la îngrijirea minorilor de catre matusa sa care locuieste la aceeasi adresa.

Stabilirea locuintei la mama se impune  si ca o consecinta a Sindromului Stockholm ce a aparut la cei doi minori  intrucat, asa cum s-a retinut mai sus, specialistii recomandă ca o dată ce simptomele sunt identificate  să se propună activităti si sprijin din partea psihologilor pentru a preveni instalarea definitivă a sindromului iar o măsură considerată ca fiind foarte adecvată este cea a cresterii duratei interactiunilor dintre părintele tintă si copilul alienat.

 In prezent copii trebuie sa depaseasca si sa achizitioneze noi comportamente pentru a putea fi refacute relatiile acestora cu mama intrucat prezenta mamei se impune in viata copiilor  ca o prezenta hotaratoare in dezvoltarea fizica si psihica armonioasa a acestora iar acestea nu pot fi atinse decat daca minorii sunt indepartati de tata si bunica materna.

In acest sens, partile vor fi obligate sa urmeze consiliere parentala in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 2 Bucuresti pentru refacerea relatiei dintre minori si mama, copii avand nevoie de supravegherea unui psiholog specializat in consilierea si psihoterapia copilului.

Pentru stabilirea locuintei minorilor la mama instanta a avut în vedere şi dispoziţiile art. 5, art. 16, art. 30 alin. 2, art. 31, art. 32 din Legea 272/2004, potrivit cărora copii au dreptul să fie crescuti în condiţii care să permită dezvoltarea lor fizică şi morală, cu echilibru socio-afectiv, drept afirmat şi prin art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, condiţii care in prezent nu sunt intelese decat de mama.

În ceea ce priveşte obligarea tatalui la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorilor instanţa apreciază că aceasta  cerere este întemeiata.

Pentru a hotărî astfel, instanţa reţine faptul că  ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copiii lor minori, fără a deosebi după cu aceştia sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 487 din Codul Civil, potrivit cărora părinţii sunt obligaţi să crească copilul, îngrijind de sănătatea  şi dezvoltarea lui fizică, de educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit cu însuşirile lui.

Obligaţia legală de întreţinere dintre părinţi şi copii este instituită cu caracter general prin dispoziţiile art. 499 alin. 1 din Codul Civil, iar copilul minor este întreţinut de părinţii săi, obiectul întreţinerii constând în asigurarea mijloacelor necesare traiului copilului minor şi suportarea cheltuielilor de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională ale acestuia.

Reţinând dispoziţiile art. 529 alin. 1 din Codul Civil, potrivit cărora întreţinerea este datorată în raport cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, precum şi dispoziţiile art. 525 alin. 1 din Codul Civil, potrivit cărora, minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri, instanţa apreciază că sunt întrunite condiţiile generale şi speciale pentru acordarea pensiei de întreţinere atât în persoana creditorului cât şi în persoana debitorului acestei obligaţii legale.

În ceea ce priveşte starea de nevoie a minorului, aceasta este prezumată de lege, iar existenţa mijloacelor materiale ale reclamantului, a fost stabilită din actele depuse la dosarul cauzei, neexistând o altă persoană obligată cu prioritate înaintea sa la executarea obligaţiei de întreţinere în favoarea minorilor.

Având în vedere dispoziţiile art. 529 alin. 2 din Codul Civil, potrivit cărora pensia poate fi stabilită până la o treime din venituri atunci când este datorată pentru doi copii precum şi  veniturile paratului in cuantum de 1.400 lei net lunar , instanţa, în temeiul art. 402 alin. 1 coroborat cu art. 499 alin. 1 din Codul Civil , va obliga pe tata la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor  în cuantum de 350 lei lunar,  cate 175 lei pentru fiecare copil, începând cu data pronuntarii hotararii intrucat pana la aceasta data minorii au fost in grija tatalui şi până la momentul împlinirii vârstei de 18 ani de către minori.

Potrivit art. 401 alin. 1 din Codul Civil, parintele cu care copilul nu locuieste in mod statornic, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala.

Conform art. 2 din legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor ceea ce arata ca acesta este determinant in stabilirea modalitatii in care parintele divortat caruia nu i-au fost incredintati copii urmeaza sa pastreze legaturile personale cu acestia.

Interesul superior al copilului, in acceptiunea Legii nr. 272/2004 si care se regaseste, in egala masura, in Codul Civil, se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizica si morala normala, la ecihlibrul socio-afectiv si la viata de familie.

Tot astfel, potrivit art. 9 din Conventia cu privire la drepturile copilului ( ratificata de Romania prin Legea nr. 18/1990), statele parti vor veghea ca nici un copil sa nu fie separat de parintii sai, decat daca aceasta separare este in interesul suprem al copilului iar limitarea exercitarii acestui drept se poate realiza in conditiile legii, daca exista motive temeinice, de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului ( art. 16 alin. 2 din Legea nr. 272/2004).

Dispozitiile art. 14 din Legea nr. 272/2004 consacra  dreptul copilului de a avea legaturi personale cu ambii parinti iar din acest text legal rezulta ca legiuitorul a consacrat atat dreptul parintelui de a mentine relatii personale cu copilul sau , avand in vedere ca acest parinte are aceeasi raspundere in ce priveste cresterea si educarea copilului, cat si dreptul copilului, care, pentru a-si dezvolta armonios personalitatea ca viitor adult si a avea un psihic echilibrat, are dreptul de a mentine legaturi personale nu numai cu ambii parinti, ci si cu rudele sale si cu celelalte persoane cu care a dezvoltat legaturi apropiate, dat fiind ca intre drepturile copilului se inscrie si acela de a creste in familie iar art. 22 din Legea nr. 272/2004 consacra dreptul copilului la protectia vietii sale de familie.

Din probele dosarului rezulta ca tatal a fost preocupat de contactele sale cu minorii, prin pozitia exprimata in cerere dovedind ca doreste sa-si exercite corespunzator indatoririle parintesti.

 Legaturile personale cu minorii au ca scop consolidarea raporturilor afective dintre parintele caruia nu i-au fost incredintati copii iar pentru realizarea efectiva a acestei legaturi, trebuie sa se tina cont si de durata de timp in care parintele are legaturi cu minorii , de interesul manifestat de parinte in acest sens, de varsta copiilor si de capacitatea acestora de a intelege nevoia legaturilor mai stranse cu mama, specifica varstei si sexului.

Oricim, se apreciaza ca, in spiritul bunei-credinte si al intelegerii, in interesul superior al copiilor, principial ambii parinti trebuie sa manifeste o disponibilitate maxima si o cooperare deplina, fiind excluse sicanele, de asa maniera incat minorii sa se bucure de prezenta, afectiunea, de grija si de cresterea din partea ambilor parinti .

Modalităţile de exercitare a drepturilor părinteşti recunoscute aceluia dintre părinţi căruia nu i-au fost încredinţaţi copiii (dreptul de a avea legături personale cu copilul, precum şi de a veghea la creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a copilului, pe scurt, potrivit terminologiei curente, „dreptul de a avea legături personale cu copilul”) se stabilesc pe cale convenţională de către părinţii aflaţi în divorţ sau divorţaţi şi, numai în subsidiar, de către instanţa de judecată, fie în cadrul procesului de divorţ, fie în cadrul unei acţiuni ulterioare.

Ca forme concrete de înfăptuire, părintele poate vizita copilul la domiciliul părintelui în a cărui grijă se află, poate găzdui copilul la domiciliul său, inclusiv în perioada vacanţelor şcolare. În principiu, faptul că părinţii domiciliază în localităţi diferite nu are o semnificaţie deosebită, putându-se permite părintelui căruia nu i s-a încredinţat copilul să-l ia cu sine pentru scurte perioade de timp; totuşi, o atare măsură nu poate fi dispusă dacă, indiferent din ce împrejurări (vârsta fragedă a copilului, starea precară a sănătăţii sale, etc.), ar contraveni interesului superior al copilului (art. 16 din Legea nr. 272/2004). De asemenea, părintele poate coresponda cu copilul sau poate stabili orice altă formă de comunicare, poate transmite informaţii copilului şi este îndreptăţit să primească informaţii privitoare la copil (inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau şcolare).

În orice caz, stabilirea practică a planului de legături personale dintre părinte şi copil nu trebuie să lipsească demersul de orice finalitate. Exercitarea abuzivă de către părinte a drepturilor ce i-au fost conferite faţă de persoana copilului încredinţat celuilalt soţ, de natură a stânjeni sau periclita procesul de creştere, educare, instruire şi formare a acestuia, îndreptăţeşte instanţa sesizată prin cererea celuilalt părinte să dispună limitarea, suspendarea sau chiar suprimarea acestui drept al părintelui, în funcţie de natura şi gravitatea abaterilor constatate.

In cauzele CEDO  Monory vs. Romania si Ungaria, Ignaccolo-Zenide vs Romania si Pini , Bertini, Manera si Atripaldi vs. Romania se retine ca tatal si minorii trebuie sa se bucure reciproc  unul de compania celuilalt pentru a fi respectat dreptul la viata de familie prev. de art. 8 CEDO.

Accesul părintelui la informatii privitoare la minor este reglementat de către Legea nr. 272/2004 şi reprezintă un drept fundamental al oricărui părinte fată de copiii săi. Acest drept nu poate fi restrictionat decât de către instanta de judecată atunci când furnizarea acestor informaţii către părintele în cauză ar contraveni interesului superior al copilului.

Astfel, parintele la care minorul nu locuieste in mod statornic are dreptul sa fie informat cu privire la  schimbarea domiciliului minorului, nu doar cel în drept ci şi cel faptic, cu privire la locatia unde copilul se află (în caz că aceasta este schimbată temporar, pentru mai mult de o zi, din orice motive inclusiv activităti de turism împreună cu părintele custodian), precum şi detaliile de contact (număr de telefon, adresă poştală) unde acesta poate fi contactat la acea locatie, cu privire la bolile sau simptomele de boală apărute, data şi ora programărilor la medic pentru consultatii (înainte de realizarea consultatiei), medicul care a realizat consultatia, tratamentele urmate, vaccinurile la care copilul va fi supus, situatia scolară a copilului, notele obtinute la scoală, concursurile sau competitiile scolare la care acesta ia parte , cu privire la evenimentele şi festivitătile scolare la care copilul ia parte (serbări, festivităti de deschidere a anului scolar, de premiere, etc.), data şi ora şedintelor cu părintii, a serbărilor sau a festivitătilor scolare, cu privire la înscrierea copilului la cercuri sau cluburi scolare, înscrierea copilului la diferite activităti extra-scolare (sportive, artistice, etc.), cu privire data şi ora diferitelor petreceri la care copilul este invitat şi/sau va participa, cu privire la persoanele cu care copilul intră în contact regulat sau cvasi-permanent: bone, baby-sitter, alte persoane din anturajul părintelui custodian, etc.

În consecinta, tatal poate vizita minorii la gradinita/scoala in programul stabilit de institutia de invatamant si poate participa la sedintele cu parintii ori alte actiuni ale acestor institutii.

Avand in vedere art. 451 C.pr.civ. ,in baza art. 453 C.pr.civ., instanţa va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecatata pe cererea avand ca obiect divort.

Retinand ca potrivit art. 385 alin. 1 din codul civil, regimul matrimonial inceteaza intre soti la data introducerii cererii de divort, in speta data de 27.08.2013, ca potrivit art. 355 alin. 1 cod civil, la incetarea comunitatii, regimul comunitatii de bunuri se lichideaza prin hotarare judecatoreasca sau act autentic si cererea de partaj bunuri comune formulata in cauza, instanta va disjunge aceasta cerere cu formarea unui nou dosar, acordand termen in vederea continuarii judecatii la data de 25.06.2014, camera 123, ora 8,30.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

 

Admite în parte acţiunea de divorţ formulată de reclamantul P. M.-C., CNP 1741125472028 cu domiciliul în Bucuresti,  (...) , sector 2 în contradictoriu cu  pârâta P. I., CNP 2801122420068, cu domiciliul  în Orasul (...), judetul Ilfov si  Autoritatea Tutelară - Primăria Sectorului 2 Bucureşti, cu sediul in Bucuresti.

Admite în parte cererea reconvenţională privind divorţul.

În baza art. 373 lit. b coroborat cu art. 379 alin.1 din Codul Civil declară desfăcută căsătoria încheiată la data de 20.02.1999 şi înregistrată sub nr. 224 la Primaria Sectorului 2 Bucuresti, din culpa exclusivă a soţiei pârâte .

În baza art. 383 alin. 3 din Codul Civil pe viitor soţia va purta numele avut anterior căsătoriei, respectiv  "(..)".

În baza art. 397 din Codul Civil , autoritatea părinteasca revine ambilor părinţi.

În baza art. 400 alin.1  din Codul Civil stabileşte domiciliul minorilor P. M.-A., născuta la data de XX.XX.2008 si  P. E. - A., născut la data de XX.XX.2001, la mamă.

Mama nu poate schimba domiciliul minorilor in alta  tara decât cu acordul scris al tatalui.

Tata poate vizita minorii la grădiniţă/ şcoală în cadrul programului stabilit de instituţia de învăţământ şi poate participa la şedinţele cu părinţii ori alte acţiuni ale instituţiilor de învăţământ.

În cazul în care copii suferă de o boala, mama este obligata să il anunţe pe tată in 24 ore din momentul in care a aflat iar eventualele cheltuieli materiale sunt suportate in cote egale.

Regulile cu privire la educarea copiilor -regulile să fie aceleasi în ambele case, privind creşterea şi educarea minorilor în domeniile importante din viaţa lor

Problemele importante în legătură cu minorii asupra cărora părinţii decid împreună sunt: activităţile şi performanţele şcolare, activităţi extraşcolare (excursii, tabere, cursuri, competiţii),starea de sănătate si grupul de prieteni.

Deciziile cu privire la religia minorilor şi frecvenţa participărilor la serviciul religios se iau de ambii părinţi.

Deciziile în legătură cu problemele curente ce vor fi luate separat : rutina zilnică, efectuarea temelor, alimentaţie, cumpărături (îmbrăcăminte, încălţăminte)

Rezolvarea disputelor atunci când părinţii trebuie să ia decizii împreună – mediator.

Suportarea cheltuielilor privind pensia alimentară - tata va contribui la întreţinerea minorilor cu suma  de 350 lei lunar, cate 175 lei pentru fiecare copil, începând cu data pronuntarii hotararii şi până la majoratul minorilor.

Schimbul de informaţii cu privire la copii– telefonic.

Ocazii şi evenimente speciale – participarea ambilor părinţi.

Activităţi extrascolare – se ocupă mama.

Menţinerea contactului cu minorii când acestia sunt cu celălalt părinte –  prin telefon.

Menţinerea legăturilor cu membrii familiei extinse- fara restrictii.

Obliga partile sa urmeze consiliere parentala in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 2 Bucuresti pentru refacerea relatiei dintre minori si mama si sesizeaza, in interesul superior al copiilor, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 2 Bucuresti pentru a lua masurile ce se impun.

Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel in 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.

Executorie de drept conform art. 448 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. pe capetele de cerere avand ca obiect stabilirea modului de exercitare a autoritatii parintesti, stabilirea locuintei minorilor si stabilirea pensiei de intretinere.

Disjunge cererea avand ca obiect partaj bunuri comune cu formarea unui nou dosar in vederea continuarii judecatii.

Acorda termen de judecata la data de 25.06.2014, camera 123, ora 8,30.

Se citeaza partile, parata  reclamanta P. I. urmand a avea calitatea de reclamant, cu mentiunea de a preciza bunurile mobile ce  solicita a fi partajate in conditiile art. 980 C.pr.civ., respectiv  sa arate fiecare bun in parte, valoarea fiecarui bun, locul unde se afla precum si persoana care le detine si le administraza si sa achite taxa de timbru de 3 % din aceasta valoare in conditiile art. 5 din OUG 80/2013  sub sanctiunea prevazuta de art. 242  alin. 1 C.pr.civ. in cererea de partaj iar reclamantul parat P. M.-C. calitatea de parat, cu mentiunea de a preciza daca intelege sa solicite includerea in masa bunurilor de impartit a datoriei in cuantum de 16.918 lei despre care face vorbire in intampinarea la cererea reconventionala si daca da sa achite taxa de timbru in cuantum de 3% din aceasta valoare in conditiile art. 5 din OUG 80/2013, respectiv suma de 507,54 lei.

            Pronunţată în şedintă publică, azi 28.05.2014.

PREŞEDINTE                                                                       GREFIER,

           

 

                         

Red. Jud.PVL

5 ex.  29.05.2014.